Prima zi

0
523

După multe tergiversări am demarat în sfârșit proiectul „Catalogul monumentelor istorice din județul Neamț”.  Și așa cum îi șade bine unui „drumeț”, vom ține un jurnal de călătorie pentru a-ți împărtăși  și ție dragă cititorule impresiile noastre.

Astăzi, 11 mai 2015, am fixat cap-compas către satul Pâncești, comuna Pâncești. Odată ajunși in orașul Roman, în intersecția semaforizată din zona hotelului Roman, am virat către Vaslui pe strada Bogdan Dragoș.

După ce am traversat podul peste râul Siret, am urcat si coborât Dealul Mărului, ne-am facut intrarea în Poienari. Aici un indicator stingher ne îndrumă către biserica de lemn Sf. Voievozi. Virăm la stânga iar după  3 km, pe partea dreaptă,  o uliță micuță ne oprește în poarta bisericii.

Biserica este contruită  în formă de cruce (în anul 1802), din lemn de stejar pe temelie de piatră. La început această biserică a fost acoperită cu șindrilă, dar de-a lungul timpului a fost reparată de mai multe ori astfel încat acum este acoperită cu tablă. În anul 1972 i s-au adus diferite adăugiri.

Din curtea bisericii se ajunge pe deal, în locul unde, acum aproximativ 30 de ani, au fost descoperite o așezare dacică și o necropolă. Săpăturile arheologice au avut loc in perioada 1983-1992, ocazie cu care s-a descoperit cel mai bogat material arheologic ce aparţine epocii dacilor liberi (sec II-III p. Chr.) şi care a constat într-o mare cantitate de ceramică şi alte obiecte, din care remarcăm: cuţite din fier, fusaiole, rondele, ace etc. Materialele arheologice rezultate sunt depozitate la Muzeul de Istorie Roman.

Locul unde s-au făcut săpăturile se numește „La Saivane”. Rugina care s-a depus pe panoul care amintește de aceste săpături ne face să credem că și aceasta are aceeași vechime cu artefactele găsite.

După ce am terminat de filmat și fotografiat zona ne întoarcem spre Roman.

În Gâdinți, înainte de a coborî dealul spre Primărie, am virat dreapta iar după încă un kilometru și jumătate am ajuns la Biserica „Sf. Dumitru” .  Este o biserică ortodoxă construită, între anii 1806-1812, de către marele vornic Dimitrie (Emanoil) Bogdan și soția sa, Georgeta Bogdan.

Construcția este in stil bizantin, are formă de corabie, o lungime de 22 m şi o înălțime de 15 m. Este zidită din piatră, cărămidă şi mortar. Piatra pentru construcţie a fost adusă din zidurile Cetăţii noi a Romanului, cetate zidită de Ştefan cel Mare (1457-1504), pe malul stâng al râului Siret (la aproximativ 2km SV de sat).

În anul 1901 bisericii i s-a adaugat un turn-clopotniță din cărămidă, acoperit cu tablă zincată, pe sub care se intră în curtea bisericii.

Lângă peretele nordic al bisericii se află mormântul boierului Constantin Rolla, fost militant unionist pentru Unirea Principatelor Române și ministru în mai multe rânduri în guvernele Moldovei.

În „Conacul lui Bogdan”, clădire ce se găsește în vecinătatea bisericii, a funcţionat câțiva ani un spitalul de psihiatrie .  În prezent conacul, cu o arhitectură impresionantă, dă impresia unei cladiri părăsite.

Spre finalul călătoriei noastre de astăzi am avut parte de o surpriză de proporții. Ad litteram 🙂 . Ați auzit de sequoia, arborii giganți. Ei … vă pot spune că la Gâdinți există plopii giganți. Eu am 47 de ani (mulțumesc și vouă așijderea) dar așa ceva nu am văzut. Pe marginea drumului am întâlnit acești plopi cu diametre variind între 3 si 5 metri.

Am intrebat un localnic, un bătrânel cam la vreo 70 de primăveri, dacă știe ce vârstă ar avea copacii. Răspunsul a fost prompt: „ tot așa de mari erau și când eram eu copil”.

Atât pentru acestă seară, ne auzim și mâine.

Gabriel Munteanu

P.S. Vom reveni in curând cu o serie de scurte documentare despre obiectivele vizitate.

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentLacul Cuejdel
Articolul următorZiua a doua